Mara - Ioan Slavici

Mara a aparut in 1894, in revista Vatra, iar in 1906, in volum. Romanul a fost redescoperit de G. Calinescu, in 1941, ca unul «descriptiv si psihologic, moralist si justitiar, de problematica etico-sociala...» Slavici, prin romanul «Mara»?, este un deschizator de drumuri, caci personajele sale sunt complexe, bine conturate si plasate intr-un cadru precum cel al targului din Transilvania.

n n De asemenea, se poate afirma ca romanul sau este important si pentru faptul ca se pun acum bazele fundamentarii analizei psihologice. Romanul este deosebit si prin modul in care este realizata constructia subiectului. n n Acesta se deschide cu o succinta reflectie in stil popular asupra calitatilor si destinului Marei, facuta de autor: «A ramas Mara saraca, vaduva cu cei doi copii, saracutii de ei, dar era tanara si voinica, si harnica.

Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc» n n Se urmareste, asadar, destinul Marei, precupeata de la Radna, si al copiilor ei, Persida si Trica, pe parcursul trecerii acestora spre varsta adulta. Slavici marcheaza o noua etapa a prozei nationale, aliniind-o alaturi de cea literara europeana. Prin operele sale, acest scriitor se plaseaza in seria celor patru care au constituit in istoriile de literatura nationala Epoca Marilor Clasici: Creanga, Slavici, Caragiale si marele Eminescu.

• Prof. Victor Drujinin, Istoria literaturii nationale n n Contine repere biobibliografice